RSS

NON-SUBIECTUL ECHIPA NAȚIONALĂ

28 Mar

Mare nonsubiect în jurul echipei naționale de fotbal după firescul și naturalul 4-0 cu Olanda ! De unde atâtea pretenții, mă întreb ? Selecționata nu face decât ceea ce face de prin anii „30 când, culmea ironiei, a fost printre puținele echipe participante la ediția inaugurală a Campionatului Mondial de Fotbal, adică urmează constant și metodic lunga tradiție de nonperformanță. Cu scurte sincope de la acest lin traseu – groapa cu lei de la Guadalajara, o Italia 90 și continuarea firească SUA 94, plus câte o victorie răzleață ici colo, în rest…de unde atâta vâlvă ? Gășcăraia de cartofori și barbugii din jurul echipei care acum se sfâșie și se acuză pare complet autistă. Se vorbește cu atâta  patos și isterie despre performanță de parcă ea ar fi existat vreodată pe lângă națională altfel decât accidental. Din păcate aceasta este realitatea, România s-a ferit întotdeauna de turneele finale ca dracu de tămâie, un loc în care niște indivizi care nu au unde-și petrece vacanța de vară se duc șă-și dea la gioale. Așa că selecționata s-a ținut mereu aproape de gloria sigură și nepieritoare a amicalelor de lux și a răsunătoarelor victorii cu Feroe, Luxemburg, Austria și alte asemenea forțe fotbalistice. Ne curg lacrimile pe picioare-n jos de bucurie la câte o victorie cu Bulgaria sau Slovenia, crapă ecranele de elogii la câte un 0-0 avortat cu câte un adversar mai răsărit și acum, la momentul adevărului, prohod, nenorocire, tragedia, de parcă Brazilia ar fi fost spulberată de San Marino cu 4-0. Să fim serioși, tot purcoiul de dramă și scandal, dacă n-ai fi cunoscător, te-ar duce cu gândul că naționala ar fii pretendentă certă ediție de ediție la titlul suprem și nicidecum o echipă de urna a treia valorică, cu ceva individualități e drept (cum mereu a fost). Nu înțeleg ce recomandă atâta tărăboi după un general 8-1 cu o echipă cu trei finale mondiale, un titlu european și pentru care neatingerea măcar a fazelor semifinale înseamnă catastrofă. Probabil domnii sunt isterizați că zarurile au fost ghinioniste și Olanda n-a avut acea zi proastă pe care se miza, cu crampe la stomac. Fiindcă dacă urmăriți parcursul tricolorilor de-a lungul deceniilor veți remarca că el e strâns legat de conjunctură, inerție și noroc. Și mult, mult scandal când aceste elemente se hotărăsc să lase locul profesionalismului. E momentul în care selecționata s-a relevat mereu așa cum e ea, românească, fără spiritul și vâna de a muri cu adversarul de gât, frustrată ca tot românul că trebuie să pună osul, enervată că niște amărâți care, ete na, se califică mereu, ne iau mereu ce ni se cuvine de drept. Duceți-vă voi la mondiale, dați-vă dreacu ! – pare a fi laitmotivul sportiv. Că noi avem treabă aici, în universul nostru paralel să credem fantasmagorii, cum că echipa noastră tricoloră a dat vreodată emoții cuiva. Restul e gargară, pe cine trebuia și pe cine nu trebuia să bage în teren antrenorul. Echipa își urmează modestul traseu de peste 70 de ani, și cu asta basta, ici colo câte o semiperformanță îi mai tulbură somnul. Doar un noroc nemaipomenit ca al Danemarcei și Greciei…dar, mai bine nu, că am înebuni toți. Și așa nonsubiectul naționala e mult prea umflat, pentru nimic. Păcat că nu mai există Cupa Balcanică, măcar ne-am fi iluzionat cu ceva palpabil, parcă am și câștigat-o prin perioada interbelică.

T.D.

Anunțuri
 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: