RSS

FILOSOFIILE LUI BACHUS

13 Dec

Din apă, Doamne apă
Făcut-ai și înceți
Și oameni de știință
Și simpli castraveți.

Cristelnița popească,
Născutului agapă…
Întâia dedulcire
E Doamne  tot cu apă.

În dreapta diferență
Ca om versus gibonul,
Stă căpătâi de lege
Iar apa (și soponul).

Nici omul făr de grijă
Cu pacea împăcat
Nu pleacă pe-a lui cale
În apă nescăldat.

Iar când amorul, Doamne,
Clocot, fără să-ntrebe…
Măcar așa ca gâsca,
Din simțul bun, tot trebe…

Și –atuncea te-ntreb Sfinte,
Bătându-mă la gură,
De unde paradoxul,
De unde-atâta ură ?

S-acvariul cu uleiul,
Cântatul cu lămâia,
Mă iartă, Doamne, iartă,
Sunt dracu cu tămâia !

T.D.

Anunțuri
 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: