RSS

FURTUNĂ

02 Noi

Periplu în zdrențe noroase sub lună,
Serafimi de cenușă în pâlcuri se-adună,
Scheletice trupuri, cohorte, pădurea,
Lunatice sulițe săgetează aiurea,

Oglinzii de apă un chip descompus
Rânjește din racla-i pământie de sus,
Din smârc și din stuf fuioare de fum
Învăluie-n giulgiu toată zarea de scrum,

Văzduhul se zbate, pământul se teme,
Vântu-n răscruce se tânguie, geme
O rugă în noapte, blestemul de foc
De care nu scapă nici cei cu noroc.

Cohorte de demoni…dar locu-i pustiu,
Îngheață în pâclă un strigăt morțiu,
Se mișcă aiurea, toată starea-i în vrie,
Așteaptă-nghețată ce are să vie,

Un bici ca de foc toată zarea despică
Și vuiet de groază pretutindeni ridică,
Pe păcate și sfinți stă să cadă zenitul,
E noaptea din urmă, e însuși sfârșitul !

Urgie e sus, în humă tumult,
Chiar luna-i decapitată sărmana de mult.
Hristos pe troiță, în drum, stă paiață
Cu carii pe chip și în inimă gheață,

Se abate puhoi, fărâme de stele,
Sfărâmă coșmarul și visele mele,
Zdrobește tăcerea, zdrobește cuvântul,
Furtuna-mi din suflet ar rupe pământul !
T.D.

Anunțuri
 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: