RSS

,,FÂNTÂNA MARILOR ROMANȚE”

17 Noi

Fântâna marilor romanțe

Fântâna marilor romanțe
Că a secat părea, de mult,
Iar cumpăna dintre speranțe
Un cocostârc cu ciocul mut,

Privea absentă, gură cască,
În hăul cel odată plin
Cu clipociri ce s-ostoiască
Amarul cupei de venin.

Părea atât de sumbru locul…
Tărâmul ochilor uscați,
Se perinda însuși sorocul
La capul celor însetați

Și glăsuia romanța tristă
A tâmplelor pierdute-n mâini,
A lacrimii ce nu există
Și a secatelor fântâni.

Cuprind în brațe ghizduri fade
Ce străjuiesc doar un abis,
Dau drumul gândului ce cade…
Tot cade, cade-n necuprins,

Aștept ca stropul să-mi vestească
Cum gândul s-a-necat căzând…
Dar odiseea cea muțească
Se veșnicește. Blestemând

Arunc în ziua cea senină
Și-n soare toată setea mea,
Și-n ploaia, când o fi să vină.
Și fiindcă eu nu pot ploua

Pe cumpăna dintre speranțe
Mă cațăr cu-amândouă mâini
Să răstignesc niște romanțe
Deasupra secilor fântâni.
T.D.

Anunțuri
 

2 răspunsuri la „,,FÂNTÂNA MARILOR ROMANȚE”

  1. Daniel Tudose

    17/11/2011 at 12:47

    multumesc Ela

     
  2. Daniel Tudose

    17/11/2011 at 18:48

    merci

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: