RSS

,,FEMEILE MAI PUN ȘI SUFLET…”

03 Oct

Femeile mai pun și suflet


Căsnicia lor a început sub cele mai fericite auspicii. După o îndelungată relație, încă din ultima clasă de liceu, care a continuat și la facultate și câțiva ani după, au făcut pasul cel mare și important așezându-se la casa lor. Inevitabil de altfel, iubirea lor era cunoscută și admirată de toată lumea, se potriveau ca două picături, se completau reciproc, ba apropiații spun că aproape își puteau citi gândurile. Și chiar așa era, când îi vedeai împreună, indiferent de context, nu vedeai doi oameni ci un tot unitar, imposibil de separat, de neconceput a fi privit divizat, eu n-am auzit pe nimeni făcând referire la el sau la ea, ci întotdeauna la ei, până într-acolo mergea perfecțiunea liantului ce-i unea. Aproape că te gândeai dacă există ceva pe lumea asta care să nu se plieze precum o mănușă potrivită pe zodia luminoasă a acestor doi oameni și să le umbrească măcar și un milimetru armonia apropiată de divin. Ei bine, spre deznădejdea celor mai romantici, chiar exista un cui, unul mic ce-i drept și care era unilateral, umbrind o centimă cerul ei – când la TV se transmiteau meciurile echipei favorite, el suferea o metamorfoză teribilă, cu ochii pierduți pe cei 22 de saltimbaci îmbrăcați în alb și alte culori care zburdau în televizor, 90 de minute, cât o veșnicie, ce păreau un vid inexplicabil în minunata lor poveste, umplut doar de logoreea comentatorului și strigătele lui, de pe canapea, când încurajatoare, când de revoltă, când presărate cu cele mai plastice apostrofări. O perioadă cât un dezechilibru mondial, pe care ea o resimțea cât un imens pustiu, ca pe o ruptură ce-i sfâșia sufletul de dorul lui. Dar s-a hotărât să lupte, să lupte cu toate puterile și să nu lase scelerații să se interpună ca un zid, fie și pentru puțin timp, în magicul legăturii lor aproape metafizice. Și cum altfel să o facă decât cu tact și conciliere, fiindcă de atâția ani în relația lor încă nu se pomenise contradictoriul sau vorba aspră. Astfel, deși nu urmărise în viața ei un meci, a început să ia loc alături de el în tribună, adică pe canapea, spre a spulbera și această redută în calea perfecțiunii. La început i s-a părut o eternitate, nu reușea să pătrundă în misterul care-l determina să strige și să gesticuleze atât. Dar, într-o pauză, el i-a explicat în mare regulile jocului și încet încet a început să nu-i mai pară un supliciu cele două reprize. Cel puțin la faulturi se distra copios cum se tăvălesc și se cotonogesc zevzvecii. Desigur, o abordare încă grosieră a jocului de fotbal, fără acea patimă și înflăcărare care îl anima pe el, însă un pas mare înainte, o sorbea din priviri când o vedea captată de ce se petrecea pe gazon, mă rog, micile incidente care o distrau. Destinul s-a hotărât însă să bagoslovească și acest moment pe măsura celorlalte din viața lor, aprinzându-i și ei flacăra pasiunii vis a vis de jocul cu mingea. Cum ? Păi printr-un miracol incredibil al sorții sau al sportului, echipa din mica ei urbe natală a promovat pe prima scenă fotbalistică, confruntându-se în direct, de la egal la egal cu granzii și implicit cu echipa lui favorită. Din acest moment totul s-a schimbat în atitudinea ei, trăia trup și suflet, la intensități paroxistice orice fază, se instala cu jumătate de oră înainte pe canapea, cu floricele și bere, strigându-l insistentă – Hai frate odată, că începe, ce tot faci ? Cât despre strigăte și expresii pitorești, el a căzut într-un con de umbră, atât ca intensitate cât și ca imaginația debordantă pe care o arăta în alcătuirea celor mai pitorești expresii la adresa adversarilor, arbitrilor etc, ceva ce întrecea cu mult stereotipul arid al oricărui microbist mascul. O privea cu nedisimulată admirație, de dragoste ce să mai spun, cuvintele sunt prea mici. Iar ea la rândul ei a observat cum vidul de odinioară s-a spulberat, simte că atenția lui nu mai este focusată atât pe trepădușii din teren, cât pe manifestările ei care-l topeau nu alta.
Asta este povestea lor, una care continuă și acum bătând la porțile perfecțiunii, el însuși explică norocul și deosebitul legăturii cu care la binecuvântat soarta, o femeie care pune suflet domnule, după cum s-a vâzut.
T.D.

Anunțuri
 

5 răspunsuri la „,,FEMEILE MAI PUN ȘI SUFLET…”

  1. Şamanul

    03/10/2011 at 11:15

    Băi, în fiecare zi mă faci să râd. Mulţumesc!

     
  2. indiferent

    04/10/2011 at 14:00

    M-am distrat, am ras asa de bine … Multumesc.
    Si, felicitari pentru idei !

     
  3. klaire

    05/10/2011 at 8:32

    Azi a fost si mai buna cafeaua :d

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: