RSS

,,EXAMENUL”

29 Iun

Examenul

 

Tensiunea de  dinaintea examenului se simțea și în aer, chiar dacă zgomotul clasei ar spune altceva. Grupuri și grupulețe de elevi sporovăiau diverse, dar privirile ce scrutau periodic ușa, în așteptarea subiectelor trădau ceea ce vocile se munceau să ascundă, emoția primului examen mai serios. Pe ici, pe colo chicoteli și râsete, dar parcă nu era voioșia obișnuită. Câte un glumeț, mai curajos, arunca ipoteze sumbre în legătură cu dificultatea subiectelor, admonestat cu vădită îngrijorare de cei ce erau pe lângă posibilitate, aplaudat frenetic de cei ce cădeau pe subiectele ghidușului. Doar câteva fete, premiantele clasei, păreau impasibile la orice scenariu și continuau să vorbească în limbi străine despre materia ce lăsa impresia că nu mai are vreun secret pentru ele. Urâte și invidiate pentru liniștea ce le-o conferea acest lucru, stârnind stări contradictorii când își exprimau aspirațiile spre nota maximă, prăbușind în deznădejde pe cei ce considerau nota promovării un dar ceresc. Sporadic se auzeau și cei deja împăcați cu eșecul iminent, făceau deja degajați planuri pe sesiunea viitoare, fără a elimina totuși total posibilitatea unui succes nesperat, incredibil, o minune divină ceva, poate un supraveghetor cu o rară bunătate, cine știe, miracole s-au mai văzut așa că orice e posibil. Oricum, tensiunea cea mai mare și mai percutantă emana din grupul celor aflați între două ape, cinci zeci, cinci zeci, cu jumătate din materie în cap și jumătate stocată prin alte medii. Simțeau la intensitate maximă cum izbânda le poate scăpa printre degete foarte ușor sau la fel de ușor succesul poate fi total, totul depinde de factorul esențial numit baftă în care parte se va plasa. Se evocau în acest sens dulci precedente, cu aură legendară, parcă pentru a slăvi și momi norocul, bunăoară tipul ăla care nu a învățat decât două lecții, chiar de acolo s-au nimerit subiectele, a luat zece făcând tocilarii să vomite de invidie. Isprava norocosului înflăcăra spiritele, dădea optimism, mereu  știrbit de câte un fatalist care tocmai atunci își găsea să aducă în atenție drame, ca fata aia, eminentă, știa totul ca pe apă, nici nu a apucat să scrie două rânduri, o criză de stomac sau așa ceva a năruit totul. Piaza rea era alungată dar răul e deja făcut, germenii îngrijorării i-a sădit deja, chiar și în sufletele premiantelor, da, așa ceva e plauzibil. Mimica li se schimbă, sporind parcă încărcătura ce face clasa ca un cazan încins, doar sosirea odată a subiectelor va alege apele și dezamorsa tensiunea.
Numai în ultima bancă de la geam, un solitar părea împietrit, fără vreo grimasă pe chip, poate și datorită bărbii pe care Grigore Sofron, zidar-faianțar, și-o lăsase de când s-a hotărât să susțină și el bacalaureatul, niciodată nu-i prea târziu. Elevii îi priveau admirativ și cu invidie calmul, când, brusc, s-a ridicat și dus a fost. L-am contactat pentru o baie și între două plăci de gresie m-a lămurit:
–    …ducă-se dracului, sânt om bătrân, asta-mi trebuie mie, să mă îmbolnăvesc acu’ de inimă ?

T.D.

Anunțuri
 

Etichete: , , ,

3 răspunsuri la „,,EXAMENUL”

  1. psipsina

    29/06/2011 at 15:18

    😆 ce-mi place întorsătura din final!

     
  2. sufletgol

    29/06/2011 at 18:44

    ar fi extraordinar sa fim pragmatici si sa ne detasam de emotiile lucrurilor importante..
    o seara placuta..

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: