RSS

,, UNIVERSUL MEU ”

22 Apr

Universul meu

În șoapta ta de albastru nins
Tot universul s-a deschis
O clipă-a stat din rostul său
Spre a se strânge-n jurul tău,

Din pulbere de aștri-n vânt
A stat, spre a-ți croi veșmânt
Și mantie de-nalt stelin,
Țărâna a-și atinge lin,

A aduna în arc de foc
Pământ și ceruri la un loc
În zbor și umblet prea ardent
Lumescu-i sus pe firmament,

Înaltul coborând, covor,
Spre a păși al tău picior
Cu grația ce a întors
Noroiul chiar cu susu-n jos

Și-ai arăta neîncetat
Că lesne-i a nu fi călcat
Atâta timp cât va mai fi
Un ochi deschis spre a privi

Către astralul neatins.
E de ajuns numai un vis
Ca pasul încărcat de vină
Să nu se-npleticească-n tină,

Un simplu vis ne’negurat,
Mai alb ca albul cel curat
Cătând din răsturnat amvon
Spre cer, pământ…doar către om.

Tot universul nesfârșit
Plecat eu l-am văzut, spășit.
Sclipire rece, mii ochi mici,
Moină de stele. Tu…aici.

T.D.

Anunțuri
 
 

4 răspunsuri la „,, UNIVERSUL MEU ”

  1. ela1l

    22/04/2011 at 16:06

    înălțătoare versuri, desprinse parcă dintr-o lume… stelină 😉

     
  2. G.T.

    23/04/2011 at 5:29

    frumos.

    „Înaltul coborând, covor,
    Spre a păși al tău picior
    Cu grația ce a întors
    Noroiul chiar cu susu-n jos” – cea mai bună strofă din punctul meu de vedere.

    Un Paşte Fericit! 🙂

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: