RSS

,, NEMURIRE ”

12 Mar

Nemurire

În temerea de gheață mă zbat, pe zi ce trece,
Fiorul de sudoare ce tâmpla mi-o petrece
Mă arde și crestează adânc, menit să doară,
Un bici îngemănat cu lava cea solară,

Venit a șfichiui, de-o nevăzută mână
Și-a aminti de-a pururi de-o unică stăpână
Ce guvernează totul și omul mai cu seamă,
Urâtă și iubită, se cheamă simplu, teamă.

Un prădător feroce, abil și prea perfid,
Înfige colți de gheață în tot ce e candid,
Sau clești de foc abate ironic, într-adins,
Unde e numai gheață și totul este stins,

O fiară ce destinul de veacuri a ursit:
Că focul viu nu arde în jar neprimenit
Și gheața-i blestemată în val a se topi,
De nu gustă durerea și teama de-a iubi.

În temerea de gheață mă zbat, pe zi ce trece,
Fiorul de sudoare ce tâmpla mi-o petrece
Mă arde și-mi șoptește suav, o mângâiere
Ce-i întrupat din teamă, veci pururea nu piere !

T.D.

Anunțuri
 

2 răspunsuri la „,, NEMURIRE ”

  1. ela1l

    12/03/2011 at 6:24

    Deosebită poezia, în stilu-ți caracteristic ce îndeamnă la revenire…

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: