RSS

,, TEZAURUL ”

22 Noi

Tezaurul

Contabilitatea nu-i lucru ușor și accesibil oricui. Grigore spunea că-i doar chiverniseală băbească ,,pusul deoparte” al Tanței, fapt care o supăra teribil. Sforțările de agoniseală, ea le găsea adevărate strategii financiare, lecții veritabile de microeconomie. De piață, pentru că acolo dădea întreaga măsură a priceperii sale. Capodopere ale negocierii nemiloase săvârșea în fața tarabelor cu verdețuri și alte cele, un ban, doi câștigați la preț reprezenta o victorie împotriva țăranului speculant și exploatator și încă ceva la rezerva financiară pentru zile negre. Recunoștea că a mai comis și erori de contabilitate ce au produs pierderi, atunci când din varii motive l-a trimis pe Grig la piață. Exploda când acesta îi relata cu cât a luat una sau alta. Simțea falimentul dând târcoale, îl ocăra pentru nepricepere, blestema secunda păguboasă în care l-a însărcinat cu o misiune atât de delicată, turba când el replica cu o inconștiență senină – Dragă, eu nu mă cert cu țăranul, atât costă, atât dau. Papă lapte, asta ești, fraierul pieței !, îl eticheta nervoasă.

Scotea caietul secret unde ținea răbojul surplusului și aproape plângea de ciudă că o zi care ar fi trebuit să consemneze noi depuneri, nu a adus decât un zero gol, ca un buzunar spart. Stia că o supărare nu vine niciodată singură, așa că o confruntare a cifrelor cu existentul fizic din cutia de pantofi unde tezauriza rodul talentului său, nu strică. Nu de alta dar îl suspecta pe Grig de cleptomanie, unul care dă cât scrie pe cartonul cu prețul mărarului, e în stare de orice. Iar flerul detectivistic nu o înșela niciodată – Griiiiiiiiiiiiiiiiiiiig ! Ia dă-te încoa tâlharule ! Grig te strâng de gât, lipsesc trei lei ! Cu mina omului inocent, ridica din umeri – Dragă, eu nici nu am habar unde ții tu pușculița aia ! Își făcea însă iluzii că va scăpa negând, ancheta, pe un ton înalt, continua până presupusul spărgător scotea trei lei să acopere paguba cazul să se închidă odată. Așa, și pentru faptă, încă unul amendă, hai, scoate, îl îmboldea necruțătoare. De dragul…reabilitării și a unui climat bazat pe spiritul liniștii, achita și amenda. Cu satisfacția justițiarului care a soluționat un caz teribil și cu soarele răsărit iar pe chip, depunea la tezaur și consemna la catastif.

Treaba asta se petrecea acum vreo șase luni. În mod bizar, de atunci Grigore e trimis tot mai des la piață… Să fi învățat arta negocierii…

T.D.

Anunțuri
 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: