RSS

,, FETIȚA ”

09 Sep

Fetița

Fără discuție, mașina a devenit o necesitate incontestabilă. Mai mare, mai mică, mai scumpă, mai puternică, mai străină sau autohtonă, face parte din categoria lucrurilor aproape indispensabile. Bătrâna Lada a respectabilului Ion D. Ion, fost director de editură, își privea cu demnitate suratele de ultimă generație parcate în jurul său. Spun cu demnitate deoarece posesorul își dedica zilnic o oră sau două toaletării ,,fetiței’’, cum îi spunea el afectuos, astfel încât bătrânica își păstra încă un aer decent.

Ba mai mult, în timp ce-i mângâia părintește o aripă sau o oglindă, Ion D. Ion îi șoptea ca unui vechi prieten – Ehe tată, când mâncam noi kilometrii, fițoasele astea cu aer condiționat și dublu CD nici în proiect nu erau… Asta față de regnul pe patru roți, că pe cei pe două picioare îi firitisea mult mai aspru – Papagali parveniți cu merțane, când  aveam eu mașină, voi nici în căruță nu vă urcară-ți încă ! Îi dădea o cheie și asculta vrăjit motorul, torcând parcă povești din tinerețea lor. Cam o dată pe lună o scotea și la plimbare, să-și mai dezmorțească bătrânele mecanisme, până la Snagov – sat și înapoi. Îi disprețuia pe cei care-l claxonau sau își etalau caii putere pe ritmuri sonore. Claxonul fetiței era blând iar radioul, cel original, era fixat de ani de zile pe postul național. Ignora și remarcile răutăcioase vis a vis de vârsta mașinuței, imbecili, își spunea, schimbând atent vitezele să nu tulbure cutia bătrânicii.

Ceea ce la întors efectiv pe dos a fost altceva însă și anume povestea asta cu programul rabla. Găsea grobianism de ultimă speță termenul, care viza acele autoturisme cam din aceiași generație cu fetița, aluzie care simțea că atinge și feblețea sa de o viață. E treaba celor care nu au știut să aibă grijă și și-au lăsat mașinuțele să sfârșească în mizerie, în stadiul de rablă, dar nu poți generaliza. A intensificat activitatea de cosmetizare și primenire a Lădiței sale dragi. A primit și oferte, să o vândă, când a auzit pentru ce voia să o cumpere individul  ăla era să-l strângă de gât…

Uite așa însă, într-o zi, pe neașteptate, norocul a bătut la ușa lui Ion D. Ion, răsplătindu-i cealaltă mare dragoste, jocul la loto, cu…un Logan nou nouț. S-a bucurat ca un copil, nerealizând pe moment…gelozia care o va cuprinde pe fetiță, văzându-l în fițoasa cea nouă. Au plecat în concediu, bucurându-se de confortul aerului condiționat și al lipsei grijii că ceva ar putea ceda. A fost splendid. La întoarcere au început problemele, unde să parcheze pițipoanca asta nouă, că locul era al fetiței… S-a tot gândit, să ducă bătrânica la țară la soacră-sa, la cumnată-su la curte… Între timp sărmana devenise de nerecunoscut, prăfuită și neglijată cum nu fusese vreodată.

În sfârșit, a luat hotărârea, una deloc ușoară, avea să o cazeze la soacră-sa, bătrâna avea curte mare, era loc. Zis și făcut. Peisajul din fața blocului s-a schimbat complet, locul ocupat de 25 ani de Lada roșie, era acum gazda unui Logan alb nou nouț. Vecinii, care știau dragostea lui Ion D. Ion față de fetiță au fost realmente stupefiați – Nea Ioane, nu-mi zi, ți-au furat-o nenorociții, îl întrebau  pe rând. Le răspundea mândru –

–          Slavă Domnului, o viață am tot strâns…la bătrânețe îmi pot permite să-mi cumpăr și eu una nouă…am dat dracului vechitura…nu tu aer, nu tu un CD, scârțâia toată…o rablă !

T.D.

Anunțuri
 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: