,, SECHELELE BIROCRAȚIEI ”

Organizare

Din totdeauna lui Alidor Postelnicu i-a plăcut ordinea și rânduiala bine făcută. Cel puțin cu hârtiile, cu actele, nu concepea să cauți ceva și să nu găsești, un contract, o adeverință, mă rog, câțe țidule nu are omul acasă, aparent inutile, dar care la un moment dat îți trebuiesc ca aerul. Cât nu a beștelit-o pe coana Maricica când și-a rătăcit diploma de bacalaureat și i-a trebuit la o angajare.  Sau când a aruncat factura de la curent și nu a putut justifica plata.

De atunci conu Alidor a preluat el…arhiva. Le avea  sistematizate pe căprării. Biblioraftul nr. 1 – acte personale, certificate naștere, căsătorie, diplome etc, nr. 2 – utilități, contract casă, cu copii, alte acte de proprietate și utilități, nr. 3 – sănătate, internări, certificate medicale etc, nr. 4 – mașina, cu toate hârțoagele nr. 5 – banca, contract și facturi în ordine cronologică și în sfârșit nr.  6 – plăți, facturi, lumină, gaz, întreținere, cablu, telefon, ipozite, tot, fiecare în chiloțelul său. Mai ceva ca la arhivele statului. Mai căuta coana Maricica câte o hârtie, din fotoliul său numai îi spunea – Biblioraftul numărul 3, dosarul ,,Colecist Maricica’’, analizele din data de…le ai cronologic. Era mândru de organizarea sa, periodic, la trei, patru luni le rânduia din nou, de, femeia tot femeie, umbla și tot le mai amețea.

În sfârșit, a venit vremea înființării și a biblioraftului cu numărul șapte – pensii. El, ieșit la termen, la 55 ani, colonel, ea, de boală, la 53. Dosarul a luat volum imediat, decizii pensie, cupoane ș.a.m.d. Pensie dulce pensie, dar lui conu Alidor nu-i venea să stea acasă – Sunt tânăr, trebuie să-mi găsesc ceva în privat, și-a spus. Și…s-a ivit ceva, ca fost militar, a găsit un anunț, o firmă de securitate căuta consultant, cu pregătirea militară ș.a.m.d. Perfect, s-a prezentat la interviu, perfect, i-au spus, veniți mâine cu actele cutare și cutare, la obiect. Jubila, pe drum, deja scotocea in arhivă după hârtii, în gând – biblioraftul 1, dosarul b., c…, biblioraftul 3, dosarul ,,Analize’’, ș.a.m.d. A hotărât să bea o halbă la o terasă. A sunat-o și pe coana Maricica să-i dea vestea job-ului și i-a transmis și…codul de arhivă, b1dos.b,c,b3dos.A etc, să fie scoase, să nu mai stea el, era déjà târziu.

A doua zi dimineață, bărbierindu-se –

–          Maricico, le-ai scos ? Ai văzut cum le-am ordonat…numa întinzi mâna și iei…

–          Daaaaaaa…mai rar ca tine, uite-le aici, ia-le așa cu totul, nu știi ce-ți mai cer ăia, știi cum e…vă trebuie și aia și ailaltă…

–          Ai dreptate.

S-a dus. A intrat la personal, amabil tipul, tot ăla de ieri, ia pus pe birou hârțoagele și a luat loc. După câteva minute individul s-a schimbat brusc, enervat, s-a ridicat cu unul din dosare în mână și s-a dus la alt birou, îi arăta ceva unuia și gesticula. A prins câteva frânturi –

–          …mamii lor de bugetari birocrați…nu se mai satură de hârtii…colecistu lu nevastă-sa avem noi timp…incredibil…

Tipul revine – Mulțumim, vă sunăm noi în câteva zile.

Neserioși, n-au mai sunat nici în ziua de azi. Conu Alidor încă se întreabă ce nu fusese-n regulă. Că hârtii mai complete ca ale lui, mai rar…

T.D.