RSS

,, ESEU DESPRE NATURA UMANĂ ”

04 Mar

Eseu despre natura umană

O minte luminată, oricât de luminată ar fi, tot are nişte unghere mai puţin lăudabile. Probabil capacitatea de a le ascunde e mai mare, însă ele există şi îşi fac de cap, la un moment dat. Lucru care nu umbreşte cu nimic ceea ce este valoros, doar că trebuie acceptat că aceste conuri de… nelumină există. De ce să ne mirăm când un creier sclipitor a făcut nu ştiu ce trăsnaie ? Umblă după…aventuri amoroase pe internet, de pildă. Sau îşi bate nevasta. Sau…etc. S-ar zice că aceste acţiuni sunt apanajul celor mai slabi de minte. Oare ? Sau doar că cei slabi de minte le fac mai la vedere, pe când ceilalţi… Că de făcut lucruri reprobabile, cu siguranţă toată lumea face. Poate doar sfinţii să facă excepţie, deşi mă îndoiesc şi de asta.

Apoi, există tendinţa ca, celor mai sclipitori, în cazul unor acţiuni mai puţin demne de aprecire, izvorâte din acele grote întunecate ale oricărui creier, să li se acorde unele circumstanţe atenuante – ,,Ei, e şi el om…’’. În cazul celor…comuni, pentru aceleaşi boacăne, ştim bine, măsura e alta, e şi el tot om dar…prea om… De exemplu, caz real. Un tip cu două doctorate, drept şi economie, universitar, îşi ,,umple’’ timpul gonind pe internet după dame, sub diverse identităţi şi legende, expediind mesaje…erotice şi libidinoase la femei de orice vârstă, însoţite de nr. de telefon. Această ,,ocupaţiune’’ s-ar zice că aparţine doar unei anumite categorii. Dacă un om cu două doctorate o practică, e clar că nu-i aşa. E doar un exemplu întâlnit recent, mi la povestit o doamnă care a primit bezele ,,hot’’ de la dom’ doctor. Sincer, textul lor, nu numai vulgar, dar mi s-a părut de-a dreptul retardat. Parcă împrumutat de la unul cu patru clase, atât conţinutul cât şi … aşteptările în urma unei astfel de epistole. Nu mă îndoiesc de competenţa profesională a omului sau de ascuţimea gândirii lui, spun doar că străfundurile minţii sunt…adânci şi  complicate.

Evident, nu generalizez, dar ştim bine că pe mulţi oameni luminaţi, căzuţi de multe ori în…apucături chiar abjecte, i-a ,,salvat’’, din punct de vedere al imaginii, geniul lor. Desigur, meritul e incontestabil, dar nici părţile mai puţin luminoase nu trebuie trecute chiar aşa uşor cu vederea, spus că mintea lor a fost imaculată şi tot ce-i mai reprobabil pe lumea asta, aruncat doar în cârca ,,vulgului’’. Pe el săracu, cine îl spală ? El nu scrie nici opere şi nici nu-şi dă doctorate. Cu toate acestea, mintea vulgului are puncte de tangenţă cu mintea geniului, oricât ar fi de inaccpeptabil. Şi aceste puncte sunt exact ungherele mai ascunse şi întunecate ale minţii, pe care toţi le au.

Ar trebui să fim mai scrupuloşi şi obiectivi atunci când vorbim de acele tare ale oamenilor ,care sunt prezente, în ,,cantităţi’’ diferite, e clar, la absolut toate categoriile umane. Nu-mi vin acum în minte, dar dintre ,,întunecimile’’ întâlnite, indiferent de nivel, spicuiesc, cu oarece brutalitate – beţia, adulterul, scandalul conjugal, aşa numitele ,,cure de vulgaritate’’, felurite fantezii sexuale, de multe ori mai deşuchiate la cei mai sclipitori, dependenţa de droguri, minciuna, necinstea, chiar mitocănia şi bădărănia, îngâmfarea, şi multe altele, unele chiar apropiate de deviaţii psihice serioase. Or fi ele mai mult trăsături de caracter, dar…tot prin filtrul minţii trec. Sigur, se prezumă că cei mai ,,de jos’’ sunt mai predispuşi şi la ei se instalează mai des. Nu, e doar o iluzie, la ei doar sunt mai vizibile, şi datorită faptului că minţile sclipitoare sunt, numeric, mult mai puţine, şi pentru că un om cu minte mai multă ştie să le mascheze mai bine. Atâta tot, chestiune de aparenţă, că de existat, există, în orice minte, ,,locşoare’’ mai…de nearătat.

Închei amintind cea mai cumplită tâmpenie şi lipsă de obiectivitate auzită în ultimul timp, vis a vis de ce am spus mai sus. Canonizarea lui Eminescu. Să fim serioşi, a fost un om de geniu, este indiscutabil, dar… Din respect pentru creaţia sa, las doar puncte, puncte. Deoarece ar trebui înlocuite cu lucruri şi din mintea vulgului. Asta nu înseamnă că trebuie să le negăm vehement. Au existat şi există la cei mai geniali oameni. Ceea ce denotă că geniul e şi el cât se poate de uman, poate chiar prea uman uneori.

Anunțuri
 
 

3 răspunsuri la „,, ESEU DESPRE NATURA UMANĂ ”

  1. oanaclara32

    05/03/2010 at 6:07

    De acord, fiecare om are o parte inintunecata…unii o stapanesc destul de bine si nu o lasa sa iasa la iveala pentru ca se ghideaza dupa anumite principii, iar altora le face placere sa o arate fara jena. Mai e a treia categorie…cei la care „dark side” s-a atrofiat in timp. Ferice de ei! 🙂

     
  2. Ana DEVEANU

    12/11/2011 at 14:32

    Interesant blogul!Mult succes!

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: