RSS

,, FOAMEA DE APOI ”

17 Feb

praznic

Domle, înainte de criza asta, era o plăcere să mori la bunică-mea la ţară. Venea frumos lume multă, te ducea la groapă, aia chemaţi la pomană veneau, restu plecau la casele lor. Acum, aud că a devenit problematic, a turbat lumea. Cum se prăpădeşte câte unu, nu-i vorbă, vine poporul, ba chiar mai numeros, da nu să petreacă mortul, cât să înfulece pomana. Cică dacă defunctul s-ar putea duce singur la groapă, ar fi perfect, ca norodul să poată ocupa din timp loc la mese. Şi în special acel norod nepoftit, care îşi freacă mâinile de bucurie când aude clopotele bisericii, precis a mai murit vreo unul şi-i rost de băut şi mâncat.

Aşa zice bunică-mea şi eu o cred, acum fac legătura între criză şi problema asta funerară, care crează reale probleme viilor,  pe lângă durerea pierderii unei rude, trebuie să facă faţă şi să ţină piept valului de termite flămânde. Nu mai e timp pentru plângerea defunctului, toţi ochii stau grijulii pe oalele de mâncare, pândite lacom de norod.

Cine a zis că nu-i de trăit pe vremurile astea… Nu-i de murit poate. Dai colţu’ şi toată amintirea ta se rezumă la o strachină de sarmale şi nişte ţuici. Asta dacă gloata se satură, fiindcă cică unii au şi nemulţumiri, ba că ciorba a fost prea acră, ba că ţuica prea slabă. E un fel de nuntă mai nou, în viziunea unora.  Înainte, la ţară cel puţin, bătrânii îşi aşteptau împăcaţi sfârşitul. Acum, tot comform bunică-mii, s-au cam schimbat lucrurile. Se cam tem de moarte, nu moartea în sine, cât de petrecăreţii care aşteaptă ca pe o sărbătoare gastronomică, înmormântarea.

Satul românesc, a înebunit şi el, în concordanţă cu toată societatea. ,,Hai bă la praznic, azi ne-am rezolvat cu mâncarea !’’ – şi ce e mai trist, aceşti ciocli flămânzi sunt oameni tineri şi care pot munci. Dar, îmbulzeala la pomeni a devenit o veritabilă ocupaţie, e mai simplu să stea cu urechea pe cloporniţă, poate mai vesteşte vreo masă împărătească. E creştinească pomana, dar când vreo două sute de indivizi, fără altă treabă decât pânditul înmormântărilor, invadează să-şi umple maţul, deja e altceva. Noroc că-s destui bătrâni, predispuşi la …praznice.

Mai ceva ca cioclul Birlic a lui Muşatescu ! Al naibi să fie cine o mai muri, probabil jumate de sat va fi găsit leşinat de inaniţie ! Sfârşiţi ca personajul, morţi de scârbă că nu mai sunt clienţi !

Anunțuri
 
 

Un răspuns la „,, FOAMEA DE APOI ”

  1. oanaclara32

    17/02/2010 at 5:49

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: