RSS

,, VERBA VOLANT…”

26 Ian

Vorbe…

Se spune că vorbele zboară. Vorbe, vorbe…se spun uşor şi sub imperiul momentului şi nu reflectă întotdeauna ceea ce simte cu adevărat un om. Mda, posibil… Dar, e curios, de obicei vorbele bune ,,zboară’’ mai mult şi le considerăm apă de ploaie, că pe cele mai puţin bune…le cam luăm ca atare şi nu le uităm uşor. Să fie asta măsura corectă ?

Păi să vedem. În cazul în care spui ceva frumos despre sau cuiva, dar nesincer, ce efort necestită asta ? Trebuie fie să ai un interes anume, fie să o impună un context. Altfel, nu văd de ce ai face asta, din moment ce respectivul consideri că nu merită. Deci, un efort minim există, cel puţin de voinţă. Dar când arunci cuiva ceva mai puţin plăcut, chiar dacă nu crezi cu adevărat asta ? Ei bine, dacă o spui doar aşa…aiurea, efortul de voinţă cred că-i cel puţin dublu. Doar prin natura enunţului, negativă, necesită efort suplimentar să o spui fără a crede asta. Apoi, care ar fi raţiunea să spui ceva negativ, necrezând asta ? Pot fi nervii sau alte cauze asemănătoare…dar…e destul de dificil şi aşa să firitiseşti cu ceva negativ pe cineva despre care în mod normal gândeşti pozitiv.

Acestea fiind zise, în opinia mea, efortul de a spune vorbe negative, dar nesincere, excluzând ipoteza denigrării intenţionate, nu se justifică. În acest caz, probabilitatea ca un om să vorbească serios atunci când te trosneşte cu o vorbă grea, e mult mai mare ca în cazul în care te mângâie cu una bună. Cine-i nebun să risipească energie psihică şi să-ţi spună – ,,Dute dracului, eşti un bou !’’, când el de fapt te vrea aproape şi te consideră isteţ ? Mai greu să spui asta, dacă nu o crezi, chiar şi-n situaţii să zicem stresante.

Concluzionând, într-adevăr, cred că vorbele frumoase ,,zboară’’ mult mai uşor ca cele urâte. Cu alte cuvinte, din punct de vedere strict al convingerii, cred că oamenii sunt sinceri de mai multe ori atunci când scapă vorbe cu conotaţie negativă, decât atunci când rostesc ceva pozitiv. Pentru mine unul, e greu să spun cuiva ceva rău, dacă nu chiar cred asta şi dacă totuşi îmi scapă…m-aţi prins, chiar cred ce-am spus !

Asta vis a vis de motivări tardive de genul – ,,Am zis, dar n-am vrut, nu cred asta, eram nervos …etc ”. Poveşti, era o convingere sută la sută. Nu credeţi ?

Anunțuri
 
 

Un răspuns la „,, VERBA VOLANT…”

  1. oana

    27/01/2010 at 7:55

    Nu. Mi se intampla sa fiu nervoasa si sa busesc pe cine imi sta in cale , iar apoi sa imi para rau stiind ca omul ala era nevinovat.

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: